Un alt mare scriitor român vine la Editura Hyperliteratura: Radu Aldulescu

După cum am spus în decembrie 2016, când am deschis și Editura Hyperliteratura, ne-am propus să publicăm unii dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, oferindu-le drepturi de autor mai mari și un program de promovare mult mai consistent și atât de necesar titlurilor lor.

În luna mai a anului trecut am început colaborarea cu Octavian Soviany și în urma unei campanii de crowdfunding și precomenzi am reușit să publicăm romanul Casa din Strada Sirenelor, al cărui prim tiraj s-a epuizat la numai câteva luni după apariție. Cu Octavian Soviany relația a fost atât de bună, încât avem în plan să-i publicăm în următorii doi ani nu mai puțin de patru cărți noi și chiar câteva reeditări, două dintre ele în toamna aceasta, cartea de amintiri Am fost un copil reușit?, dar și traducerea din franceză a istoriei familiei Samson, o importantă carte de istorie a renumitei familii de călăi din Franța.

Săptămânile trecute ne-am întâlnit cu un alt mare scriitor român, un romancier de excepție, Radu Aldulescu, cu care am bătut palma pentru publicarea celui mai nou roman al său, cu un titlu provizoriu (vom anunța titlul final în luna aprilie), Rezidenți în Casa Visurilor. Vom demara, așa cum v-am obișnuit, o nouă campanie de crowdfunding și precomenzi, astfel încât să strângem fondurile necesare publicării cărții din partea publicului, undeva spre sfârșitul lunii aprilie. Iar cartea ne propunem să apară spre sfârșitul lunii mai, în jurul târgului de carte Bookfest.

Radu Aldulescu este cu siguranță unul dintre cei mai importanți scriitori pe care-i avem la momentul actual. A debutat în 1993 cu romanul Sonată pentru acordeon, carte cu care a și obținut Premiul Uniunii Scriitorilor. A continuat apoi cu poate unul dintre cele mai cunoscute și apreciate titluri ale sale, Amantul Colivăresei, în 1996, roman care a trecut de peste patru reeditări. A scris, de asemenea, scenariul pentru filmul Terminus Paradis, regizat de Lucian Pintilie, care a primit Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția. În 2008 primește Premiul Ion Creangă al Academiei Române pentru romanul Mirii Nemuririi. Continuă să publice apoi alte trei romane de căpătăi: Ana Maria și Îngerii, Cronicile Genocidului (pentru care îi este acordat Premiul Augustin Frățilă, în 2013) și Istoria Regelui Gogoșar.

Radu Aldulescu e unul dintre puținii noștri prozatori născuți și nu făcuți. Scrie proza așa cum respiră, o proză bolovănoasă, gâfâită uneori, cinică și tulburătoare în același timp. Poate să nu-ți placă, dar e imposibil să nu-i admiri forța cu care descrie o lume de pe care Dumnezeu și-a luat mâna.
Ștefan Agopian

Romanele lui Radu Aldulescu au irumpt în peisajul literar românesc cam așa cum a apărut Rasputin la curtea Țarului Nicolae, intrând cu opincile noroite în fițele parfumate și înzorzonate ale optzecismului, băgându-și palmele muncite pe sub fustele Țarinei proza scurtă și, în general, neținând cont de „progresele” tactice / teoretice ale prozei momentului.
Bogdan-Alexandru Stănescu