Lucia Hossu-Longin

Din 1991, Lucia Hossu-Longin începe realizarea serialului documentar Memorialul Durerii, care a ajuns în prezent la peste 200 de episoade difuzate, serial consacrat spațiului concentraționar românesc și rezistenței românilor în fața comunismului. Serialul a fost achiziționat și de Arhivele Hoover din SUA și de Biblioteca Congresului din Washington. Episoade din serial, dar și alte filme documentare ale autoarei au fost selecționate la marile festivaluri de televiziune de la Monte Carlo, Biarritz, Prix Europe sau Prix Italia. Episoade din Memorialul Durerii au fost difuzate și pe TV-5, în Franța, la Videoteca din Paris sau de Televiziunea Franco-Germană ARTE.

A realizat numeroase documentare care au fost selecționate la festivaluri internaționale: Hobița lui Brâncuși, România versus Cheng, Visul (portret Liviu Ciulei), 21 de fotograme care au intrat în istorie, Cardinalul Iuliu Hossu, Sebastian (selecție la Prix Italia – 2006), Regele nu moare (selecție la Festivalul internațional de Televiziune de la Biarritz, Franța – 2009, Prix Italia – 2009 și Premiul special al Juriului UCIN – 2009) . Documentarul Regele nu moare a fost proiectat, în premieră, două seri consecutiv la Paris, în Teatrul La Huchette, unde se joacă de 50 de ani neîntrerupt Eugen Ionescu.

A fost redactor șef al redacției Film Documentar al Studioului de Film al Societății Române de Televiziune între 1993 și 1996 și membru al consiliului de administrație al SRTV între 1996 și 2000; iar între 2012 și 2014 membru al consiliului de administrație TVR, propusă de Partidul Național Liberal. Este vicepreședintă a Academiei Civice, fundație care administrează Muzeul Memorial de la Sighet. Este de altfel și membră a Academiei Europene de Film.

A primit numeroase distincții pentru filmele documentare realizate, printre care: Premiul Special al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) 1992; Marele Premiu al Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR) de două ori, în 1992 și 1993; Premiul Speranța al Societății Timișoara, 1995; Premiul PNȚCD pentru prezentarea filmică a vieții lui Corneliu Coposu, în 1996; Premiul pentru Memorie la Festivalul Internațional Muestra Internacional de Patrimonio Arquitectonico (MIPA) din Spania, în 2000, pentru Biserici pe șine; Premiul pentru Cel mai bun documentar, acordat filmului Memorialul Bucureștilor la Festivalul Internațional de la Carmona, în 2003; Premiul Special al juriului UCIN pentru documentarul Regele nu moare, biografia lui Eugen Ionescu, în 2009 ș.a.

A primit Diploma și Medalia Jubiliară Cardinalul Iuliu Hossu în 2003, acordate de Biserica Română Unită cu Roma pentru obiectivitate și curaj în promovarea adevărului. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler. Ordinul Coroana României în grad de Cavaler i-a fost acordat de Regele Mihai I al României în mai 2013. A primit, de asemenea, și Premiul Academiei Române, în 2012, Premiul ACIN pentru 50 de ani de cinema românesc și Premiul de Excelență al revistei Contemporanul, în 2013, Premiul Academic al Uniunii Cineaștilor din România pentru contribuția adusă filmului românesc de televiziune, în 2015.

Lucia Hossu-Longin a fost invitată în SUA de U.S. Information Agency (USIA) pentru un stagiu profesional în domeniul filmului documentar. Stagiul a cuprins contacte și programe cu televiziuni naționale și private din New York, Washington, Chicago, San Francisco, Los Angeles și Boston.

Începând cu anul 2018, Lucia Hossu-Longin s-a alăturat editurii Hyperliteratura și a publicat până acum Oamenii mari care au făcut România Mare (2018), Credința nepieritoare (2019), Reeducarea de la Pitești. Cerberii penitenciarelor (2020) și reeditarea Față în față cu generalul Ion Mihai Pacepa (2021).